Psalm 2
„Pentru ce se
întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
Împăraţii
pământului se răscoală şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului
şi împotriva Unsului Său, zicând: „Să le rupem legăturile şi să scăpăm de
lanţurile lor!”
Cel ce şade în
ceruri râde, Domnul Îşi bate joc de ei. Apoi, în mânia Lui,
le vorbeşte şi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând: „Totuşi Eu am uns
pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt.”„Eu voi vesti
hotărârea Lui”, zice Unsul. „Domnul Mi-a zis: ‘Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am
născut. Cere-Mi şi-Ţi voi
da neamurile de moştenire şi marginile pământului în stăpânire! Tu le vei zdrobi cu
un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar.’”
Acum dar, împăraţi,
purtaţi-vă cu înţelepciune! Luaţi învăţătură, judecătorii pământului!
Slujiţi Domnului cu frică şi bucuraţi-vă
tremurând.
Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie şi să nu
pieriţi pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de
toţi câţi se încred în El!“
Amin.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen