Ce-i viata ta? E o penita
Cu care-ai scris mereu pe-un drum...
Si-apoi, la ultima portita,
Ce-ai scris pe-a drumului tablita,
Nu se mai sterge nicidecum!
Si vorbe-n vant, si fapte rele,
Se scriu, pe veci, ca-ntr-un album.
Pazit e scrisul tau de stele;
De-ai pune mari intregi sa-l spele,
Nu se mai sterge nicidecum!
Sa nu te minti ca,-n vesnicie,
Trecutul se preface-n scrum!
Caci Dumnezeu sta marturie
Ca tot ce-n fata Lui se scrie,
Nu se mai sterge nicidecum!
In ceasul greu de judecata,
Iti vei citi intregul drum
Si-i izbucni in plans deodata;
Dar nici o slova-nlacrimata,
Nu se mai sterge nicidecum!
Nu poate şterge decât sânge,
Si sânge sfânt dar nu oricum.
Ce înger trupul şi-l va frânge
Şi-astfel ce-ai scris, oricât ai plânge,
Nu se mai şterge nicidecum
AZI adu-ti vina ta si gresul!
Christos iti sterge-al vietii drum,
Cum trece, pe nisip, vartejul.
Dar, daca AZI nu prinzi prilejul,
Nu se mai sterge nicidecum!
Isus, pe lemn, rabdand arsita!
Isus e pretul tau acum!
Te face alb ca lamaita
Si tot ce-a scris, pe drum, penita
Nu mai ramane nicidecum!
Amin!
