"Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe;
strigă unde
e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
„Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi
vor urî nebunii ştiinţa?
Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste
voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…
Fiindcă eu chem, şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna, şi nimeni
nu ia seama,
fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele şi nu vă plac mustrările mele,
de aceea şi eu voi râde când veţi fi în vreo nenorocire; îmi voi bate joc
de voi când vă va apuca groaza, când vă va apuca groaza ca o furtună şi când vă
va învălui nenorocirea ca un vârtej, când vor da peste voi necazul şi
strâmtorarea.
Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica Domnului;pentru că
n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele.
De aceea, se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu
sfaturile lor.
Căci împotrivirea proştilor îi ucide şi liniştea nebunilor îi pierde,
dar cel ce m-ascultă va locui
fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.” BIBLIA, Proverbele 1
