Din Psalmi
„Cum se
brăzdează şi se spintecă pământul, aşa ni se risipesc oasele la gura
mormântului. De aceea, către Tine, Doamne
Dumnezeule, îmi îndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!
Când îmi este mâhnit duhul în mine,Tu
îmi cunoşti cărarea.
Cei
neprihăniţi vor veni să mă înconjoare, când îmi vei face bine.
Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele!
Ascultă-mă în credincioşia şi dreptatea Ta! Nu intra la judecată cu robul Tău!
Căci niciun om viu nu este fără prihană înaintea Ta. Îmi este mâhnit duhul în
mine, îmi este tulburată inima înăuntrul meu. Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gândesc la toate lucrările Tale,
cuget la lucrarea mâinilor Tale. Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină
sufletul după Tine ca un pământ uscat.
Grăbeşte de m-ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde faţa Ta! Căci aş
ajunge atunci ca cei ce se coboară în groapă! Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă
bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi
calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul. Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti
Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!...
căci eu sunt robul Tău.“
Amin.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen